Elizabeth Taylor & George Hamilton

Elizabeth Taylor în „Mica muzică nocturnă” (1977)

Elizabeth Taylor

Austria, la începutul secolului al XX-lea: un grup de așa ziși prieteni se reunește pentru un weekend la un palat de provincie. Toți sunt legați între ei de aventuri romantice mai mult sau mai puțin știute. Cei doi bărbați de la masă sunt foști, actuali sau viitori iubiți ai frumoasei actrițe Desiree Armfeldt (Elizabeth Taylor), iar nevestele celor doi sunt unite de gelozia lor împotriva ei. Dar Desiree vrea să simplifice lucrurile și să se așeze la casa ei, fiind ea însăși geloasă pe celelalte două pentru faptul că sunt căsătorite...

La sfârșitul anilor '70 Elizabeth Taylor părea să fi intrat în zodia filmelor muzicale: „A fost odată un Hollywood”, „Pasărea Albastră” și acum... „Mica muzică nocturnă”! Pentru publicul din lumea întreagă Elizabeth Taylor era o actriță de dramă și ultima mare stea a Hollywoodului, dar nimeni nu-și imagina că ea ar și putea cânta! Trecuseră zeci de ani de când cântase în „Cynthia” sau dansase în „Dragostea e mai bună că oricând”. În „A fost odată un Hollywood” Elizabeth Taylor povestea despre începuturile carierei sale la M.G.M., iar în „Pasărea Albastră” avusese câteva scurte scene în care cântase și dansase împreună cu copiii din film. De această dată era vorba despre un adevărat music-hall, ceva ce Liz Taylor nu mai făcuse niciodată! Pentru actriță era o nouă provocare, era în stilul ei binecunoscut: să aleagă roluri despre care nimeni nu ar fi crezut că ea le-ar putea interpreta, în frunte cu ea însăși!

Regizorul Harold Prince pusese în scenă comedia muzicală „Mică muzică nocturnă” pe Broadway cu câțiva ani înainte și fusese un real succes cu peste 600 de reprezentații. Inspirată de filmul „Surâsul unei nopți de vară” al celebrul regizor suedez Ingmar Bergman, piesa își avea acțiunea, desigur, în Suedia. Numai că... în film vedem că totul se petrece în Austria! Asemenea unui dans de epocă în care participanții se schimbă între ei, „Mica muzică nocturnă” este ca o șaradă a dorinței în pași de dans. „Dansatorii”, combinați de soartă în diferite cupluri, încearcă să manipuleze în avantajul lor circumstanțele vieții.

Calificată mai mult ca nimeni alta în a portretiza o divă, Elizabeth Taylor face unul dintre rolurile sale cele mai bune de la sfârșitul anilor '70. În rolul unei actrițe de teatru care începe să își dea seama că viața nu este veșnică, Taylor este delicioasă, elegantă, spirituală, subtilă și încă frumoasă. Fără niciun efort aparent, Taylor glisează între comedie și dramă. A rămas celebră și controversată în același timp, interpretarea pe care Elizabeth Taylor o dă faimoasei melodii "Send în the Clowns". Taylor nu era ceea ce se numește o cântăreață, nu avea tehnicile necesare care să-i permită să devină o cântăreață. Cei care se așteptau să vadă o Maria Callas au fost decepționați. Cei care adoră să vadă actori cântând în filme, actori care știu să frazeze și să emoționeze publicul, au fost încântați.

Este un musical onest și fermecător. Ar fi putut fi și mai rău! În competiția cu mai tinerele Diana Rigg și Lesley Ann-Down, Elizabeth Taylor face un scor bun, deși este filmată prost în destul de multe cadre, deși nu este în cea mai bună formă fizică (în timp ce rivalele sunt la capacitate maximă!)... Elizabeth Taylor preferă să își diminueze forța de seducție sexuală în favoarea forței emoționale și dramatice - lucru de neiertat pentru criticii care și-au dorit să o vadă doar frumoasă și atât.

TITLUL FILMULUI

„MICA MUZICĂ NOCTURNĂ”/A LITTLE NIGHT MUSIC (Austria - S.U.A./ New World Pictures)

DESCRIERE

Actrița de teatru, Desiree Armfeldt (Taylor), trecută de prima tinerețe și obosită de viața ei de turnee interminabile, forțată să trăiască departe de fiica ei, pune la cale un complot prin care să se mărite cu fostul ei iubit, Frederick Egerman (Len Cariou). Numai că acesta tocmai ce s-a însurat cu tânăra de 18 ani, Anne (Lesley-Anne Down), care este încă virgină! Desiree însăși este încă într-o relație cu un militar de carieră, Carl-Magnus (Laurence Guittard), a cărui soție este o scorpie geloasă (Diana Rigg) și fostă colegă de școală cu Anne. De aici va începe un carusel al farselor, plin de muzică și comedie.

DISTRIBUȚIA

Elizabeth Taylor (Desiree Armfeldt), Diana Rigg (Charlotte Mittelheim), Len Cariou (Frederick Egerman), Lesley Anne-Down (Anne Egerman).

REGIZOR

Harold Prince

SCENARIUL

Hugh Wheeler, Ingmar Bergman

PRODUCĂTOR

Elliot Kastner

IMAGINEA

Arthur Ibbetson

MUZICA, VERSURI

Stephen Sondheim, Jonathan Tunick

FILMAT

Septembrie - Octombrie 1976

PREMIERA

Decembrie 1977

FILM COLOR

Eastmancolor

DURATA

124 minute

GENUL

musical, dragoste, comedie

NOMINALIZAT la

- premiul Oscar pentru cele mai bune costume (Florence Klotz)

PREMII

- premiul Oscar pentru cea mai bună muzică (Jonathan Tunick)

TRIVIA

- piesa și filmul s-au inspirat din filmul lui Ingmar Bergman, „Surâsul unei nopți de vară”;

- "Send în the clowns" a devenit una dintre cele mai de succes melodii ale culturii pop;

- au existat multe relatări greșite despre cum a cântat Elizabeth Taylor, dar, de fapt, ea interpretează cu propria voce doar "You Must Meet My Wife" și "Send în the Clowns"; Len Cariou vorbește pe larg despre cât de nervoasă era Elizabeth Taylor numai la gândul că trebuia să cânte! La celelalte melodii din film, vocea ei a fost dublată de Elaine Tomkinson. 

Elizabeth Taylor

Performanta la box-office a Elizabethei Taylor

Din 36 de filme cu Elizabeth Taylor care au intrat in top zece la box-office-ul american, 20 dintre ele au ajuns pe locul 1, printre ele fiind:  "Tatal miresei", "Un loc sub soare", "BUtterfield 8" si "Cui i-e frica de Virginia Woolf?". Cel mai mare hit al Elizabethei Taylor a fost "Cleopatra", cu peste 61 de milioane de bilete vandute in anul premierei in S.U.A., film care a stat 17 saptamani pe locul 1 la box-office in 1963. Al doilea cel mai mare hit a fost "Uriasul", cu 56 de milioane de bilete vandute in 1956. Pe locul 3 a fost "Pisica pe acoperisul fierbinte" cu 35 de milioane de bilete in 1958.

La sfarsitul anilor '70, Taylor isi pierde suprematia la box-office, dar reuseste sa aiba un ultim hit in 1980 cu "Oglinda sparta" (locul 10 la box-office, cu peste 4 milioane de bilete vandute). Incepand cu "Vis de glorie" din 1944, Elizabeth Taylor a devenit si a ramas pentru 30 de ani cea mai mare vedeta de cinema din lume. Prima data cand un film de-al ei a ajuns pe locul 1 era in 1943, cand Elizabeth Taylor avea doar 11 ani. Ultimul mare succes ajuns pe locul 1 a fost in 1994 cu "The Flintstones", cand avea 62 de ani.

LOCUL IN TOP TEN S.U.A. SI BILETE VANDUTE IN ANUL PREMIEREI
1943
"Lassie vine acasa" (Lassie Come Home) - 18.020.690 bilete vandute
 - Locul 1 timp 1 saptamana
1944
"Vis de glorie" (National Velvet) - 26.525.000 bilete vandute
 - Locul 1 timp de 3 saptamani
1947
"Viata cu tata" (Life with Father) - 28.897.143 bilete vandute
 - Locul 1 timp de 4 saptamani
1948
"O intalnire cu Judy" (A Date with Judy) - 18.500.000 bilete vandute
 - Locul 1 timp de 4 saptamani
"Frumoasa imprudenta" (Julia Misbehaves) - 12.750.000 bilete vandute
 - Locul 1 timp de 1 saptamana
1949
"Cele 4 fiice ale Doctorului March" (Little Women) - 15.652.174 bilete vandute
 - Locul 2
"Conspiratorul" (Conspirator) - 2.608.696 bilete vandute
 - Locul 4
1950
"Marea mahmureala" (The Big Hangover) - 5.652.174 bilete vandute
 - Locul 1 timp de 1 saptamana
"Tatal miresei" (Father of the Bride) - 17.627.848 bilete vandute
 - Locul 1 timp de 5 saptamani
1951
"Micul dividend al tatalui" (Father's Little Dividend) - 11.698.113 bilete vandute
 - Locul 1 timp de 4 saptamani
"Un loc sub soare" (A Place in the Sun) - 13.200.000 bilete vandute
 - Locul 1 timp de 1 saptamana
1952
"Ivanhoe" (Ivanhoe) - 23.615.094 bilete vandute
 - Locul 1 timp de 4 saptamani
1953
"Fata care avea totul" (The Girl Who Had Everything) - 3.300.000 bilete vandute
 - Locul 7
1954
"Rapsodia" (Rhapsody) - 5.700.000 bilete vandute
 - Locul 4
"Pista elefantilor" (Elephant Walk) - 13.300.000 bilete vandute
 - Locul 2
"Ultima data cand am vazut Parisul" (The Last Time I Saw Paris) - 12.200.000 bilete vandute
 - Locul 3
1956
"Uriasul" (Giant) - 56.000.000 bilete vandute
 - Locul 1 timp de 6 saptamani
1957
"Arborele vietii" (Raintree County) - 23.851.356 bilete vandute
 - Locul 4
1958
"Pisica pe acoperisul fierbinte" (Cat on a Hot Tin Roof) - 35.140.648 bilete vandute
 - Locul 1 timp de 9 saptamani
1959
"Deodata, vara trecuta" (Suddenly, Last Summer) - 25.000.000 bilete vandute
 - Locul 2
1960
"Venus cu vizon" (BUtterfield 8) - 29.614.318 bilete vandute
 - Locul 1 timp de 4 saptamani
1963
"Cleopatra" (Cleopatra) - 61.176.471 bilete vandute
 - Locul 1 timp de 17 saptamani
"Hotel international" (The V.I.P.s) - 11.015.247 bilete vandute
 - Locul 1 timp de 3 saptamani
1965
"Cavalerul nisipurilor" (The Sandpiper) - 12.199.909 bilete vandute
 - Locul 1 timp de 2 saptamani
1966
"Cui i-e frica de Virginia Woolf?" (Who’s Afraid of Virginia Woolf?) - 26.605.505 bilete vandute
 - Locul 1 timp de 8 saptamani
1967
"Imblanzirea scorpiei" (The Taming of the Shrew) - 6.000.000 bilete vandute
 - Locul 4
"Reflectii intr-un ochi de aur" (Reflections in a Golden Eye) - 3.500.000 bilete vandute
 - Locul 1 timp de 2 saptamani
"Comediantii" (The Comedians) - 4.300.000 bilete vandute
 - Locul 5
1968
"Ceremonia secreta" (Secret Ceremony) - 4.580.153 bilete vandute
 - Locul 9
1970
"Singurul joc in oras" (The Only Game in Town) - 1.935.484 bilete vandute
 - Locul 5
1972
"X, Y si Zee" (X, Y and Zee) - 1.882.353 bilete vandute
 - Locul 7
1973
"Miercurea cenusii" (Ash Wednesday) - 1.807.910 bilete vandute
 - Locul 2
1974
"A fost odata un Hollywood" (That's Entertainment!) - 12.923.658 bilete vandute
 - Locul 1 timp de 3 saptamani
1976
"Pasarea albastra" (The Blue Bird) - 3.286.385 bilete vandute
 - Locul 9
1980
"Oglinda sparta" (The Mirror Crack'd) - 4.089.219 bilete vandute
 - Locul 10
1994
"Familia Flintstone" (The Flintstones) - 31.227.562 bilete vandute
 - Locul 1 timp de 2 saptamani

Alte filme performante care nu au intrat in top ten
1946
"Curajul lui Lassie" (Courage of Lassie) - 8.571.429 bilete vandute
1947
"Cynthia" (Cynthia) - 8.000.000 bilete vandute
1952
"Dragostea e mai frumoasa ca oricand" (Love Is Better Than Ever) - 3.200.000 bilete vandute
1954
"Frumosul Brummel" (BeauBrummel) - 4.400.000 bilete vandute
1967
"Dr. Faustus" (Doctor Faustus) - 1.583.000 bilete vandute
1968
"Boom" (Boom) - 3.053.435 bilete vandute

"Frumusetea este o bucurie eterna"

Elizabeth Taylor - Cleopatra

Cleopatra - prima versiune (1960)

Filmarile pentru "Cleopatra" au inceput in Anglia la Pinewood Studios, in septembrie 1960, in regia lui Rouben Mamoulian. Vremea rece a facut ca Liz Taylor sa se inbolnaveasca grav si sa filmeze doar cateva scene. Dupa 3 luni Taylor a fost apta pentru filmari, dar Mamoulian a demisionat. Mankiewicz a preluat regia si a inceput sa rescrie scenariul. In martie 1961 Elizabeth Taylor se inbolnaveste de gripa asiatica si este operata. Pentru cateva minute este declarata moarta, dar Taylor supravietuieste si filmarile sunt relocate la Roma...

Elizabeth Taylor in prima versiune a "Cleopatrei"

Elizabeth Taylor in prima versiune a "Cleopatrei"

Elizabeth Taylor in prima versiune a "Cleopatrei"

Elizabeth Taylor in prima versiune a "Cleopatrei"

Elizabeth Taylor in prima versiune a "Cleopatrei"

Elizabeth Taylor in prima versiune a "Cleopatrei"

Elizabeth Taylor in prima versiune a "Cleopatrei"

Elizabeth Taylor in prima versiune a "Cleopatrei"

Elizabeth Taylor in prima versiune a "Cleopatrei"

Elizabeth Taylor in prima versiune a "Cleopatrei"

Pe platourile de filmare - Cleopatra

Elizabeth Taylor si Joseph L. Mankiewicz

Elizabeth Taylor - Cleopatra

Elizabeth Taylor si Joseph L. Mankiewicz

Capsula timpului: Taylor si Burton

Liz Taylor si Richard Burton

Elizabeth Taylor si Richard Burton in 1964 la Lacul Simcoe, Canada (articol principal al editiei din iunie 2013 al revistei "Zoomer")

Cleopatra - din nou pe ecrane!!!

Elizabeth Taylor in rolul sau, daca nu cel mai bun, cel mai cunoscut: Cleopatra

Dupa 50 de ani de la premiera, "Cleopatra" revine pe marile ecrane!!! Reteaua Cinemark a anuntat lansarea "Cleopatrei" in peste 120 de cinematografe din Statele Unite in mai 2013. In plus, filmul isi va face debutul in Blu-ray cu o editie aniversara. Studiourile 20th Century Fox au "renovat" pelicula si o vor prezenta si la Festivalul de film de la Cannes pe 21 mai 2013.

Noi barfe despre Elizabeth Taylor

...acum cateva luni s-a spus ca obisnuia sa se barbiereasca si ca s-a culcat cu Marilyn. Pe urma s-a pretins ca s-a gasit o poza cu ea goala. Acum, o noua carte despre Elizabeth Taylor povesteste ca ea ar fi facut dragoste in trei cu JFK și Robert Stack, plus ca ar fi avut o aventura cu Ronald Reagan, pe vremea cand ea era doar o adolescenta...Si se presupune ca noi ar trebui sa dam bani pe aceasta murdarie pentru ca asa zisii autori sa se imbogateasca ? A spune ca Elizabeth Taylor era pazita pas cu pas atat de catre mama ei, cat si de catre studiourile MGM pana cand s-a maritat cu Nicky Hilton, astfel ca ea nu ar fi putut face, in niciun caz, ceea ce spune această carte ...nu ar fi de niciun folos pentru cei care au astfel de ganduri despre Elizabeth Taylor... Sa-i lasam, deci, sa viseze ! Insasi Elizabeth Taylor ar fi ras de asa ceva. A avut si ea partea ei de greseli, de afaceri și de relatii, dar daca si-ar fi trait viata asa cum pretind acesti autori, ar fi devenit ea o actrita atat de respectata de public si de oamenii din industria filmului deopotriva ? Toate personalitatile din aceasta carte sunt moarte...Convenabil, nu ? Iar autorii merg pana acolo incat pretind ca o iubesc si o respecta pe Elizabeth...Cat de josnic poate fi cineva ? Iata un comentariu ironic din nydailynews despre cea mai recentă carte despre Elizabeth Taylor:


Elizabeth Taylor avea o slabiciune pentru viitorii presedinti ai SUA si chiar a avut o aventura cu Reagan, pretinde o noua carte despre ea. Legenda Hollywood-ului a luat parte, de asemenea, la o partida de sex in trei intr-o piscina cu tanarul John F. Kennedy si cu actorul Robert Stack in 1948. "Se stie ca lui JFK ii placea sa inoate in pielea goala", spune Darwin Porter, co-autor al cartii "Elizabeth Taylor: There’s Nothing Like A Dame”. Actrita cu ochi violeti - care a fost casatorita de opt ori cu sapte barbati – ar fi avut o aventura si cu Ronald Reagan, atunci cand ea era doar o adolescenta iar el avea 36 de ani. "Reagan m-a tratat ca pe o femeie adevarata, ceea ce m-a incantat. Ne-am asezat pe canapea lui si vedeam ca ma dorea, dar era cam reticent in a face el primul pas", spune un extras din carte. "Asa ca eu am devenit agresoarea." Ispititoarea zeita de la Hollywood a vrut sa joace in "That Girl Hagen" alaturi de Reagan, dar rolul a fost dat lui Shirley Temple. Povestile de dormitor reflecta obsesia lui Porter (in varsta de 75 de ani) pentru Elizabeth Taylor, care l-a captivat inca de-acum 68 de ani..."Elizabeth a fost o fetita care s-a maturizat inainte de vreme", spune Porter. Si chiar daca doar jumatate din barfele acestea ar fi adevarate, cartea ne ofera totusi o imagine a actritei din vremea epocii de aur a Hollywoodului. "Toti cei cu care am venit in contact pentru aceasta carte, de la Mary Astor la Tallulah Bankhead, au avut o poveste despre Elizabeth, buna sau rea, de multe ori o combinatie a celor doua", spune scriitorul. Zau !?. Pare ca lista celor cu care se presupune ca s-a culcat Elizabeth Taylor este la fel de lunga ca Walk of Fame din Hollywood. Cartea mai spune ca Elizabeth si-a pierdut virginitatea cu actorul britanic Peter Lawford, la 17 ani, cand au jucat impreuna in "Little Women". El avea 26 de ani si s-a casatorit mai tarziu cu sora lui JFK, Pat. Elizabeth ar fi avut o aventura si cu Frank Sinatra, cu care ar fi ramas insarcinata. Errol Flynn și Paul Newman, de asemenea, ar fi fost iubitii starului hollywoodian. "Cartea este o viziune despre marea stea a filmului american, o viziune care nu se putea povesti inainte”, a declarat Danforth Prince, co-autor și editor al cartii.

Diamantul Taylor-Burton

Elizabeth Taylor si faimosul diamant in forma de para

Cea mai celebra bijuterie pe care Richard Burton i-a daruit-o Elizabethei Taylor a fost faimosul diamant de 69,42 de carate, in forma de para. Acesta a fost taiat si prelucrat dintr-un diamant brut de 240,8 de carate, ce provenea din mina Premier din Africa de Sud, iar primul sau proprietar a fost Harry Winston. Cu adevarat, diamantul de 69,42 de carate care a rezultat din aceasta roca este un diamant perfect, catalogat de culoare D (100% incolor).

Cand piatra bruta a ajuns la New York in 1966, Harry Winston si specialistii sai au studiat-o timp de 6 luni. S-au trasat marcaje pentru taieturi, s-au sters, s-au trasat altele...In ziua stabilita pentru prelucrare, televiziunile au avut acces in sala de lucru. Dupa taiere, marele mestesugar a ramas mut, apoi s-a uitat prin ochelarii speciali si a exclamat: "Beautiful!"...

In 1967, Winston a vandut diamantul in forma de para lui Harriet Annenberg Ames, sora lui Walter Annenberg, ambasadorul american la Londra, in timpul administratiei Nixon. Dupa 2 ani, aceasta a trimis diamantul la Galeriile Park-Bernet, in New York, pentru a fi oferit la licitatie. Diamantul fusese o povara pentru ea. Harriet Annenberg Ames avea sa marturiseasca: "Il ascundeam si nu-mi dadeam jos manusile de frica sa nu fie vazut. Am fost dintotdeauna o fiinta sociabila si nu mi-a placut deloc acest sentiment. A stat intr-un seif de banca timp de ani de zile. Parea o nebunie sa-l tin daca nu-l puteam folosi. Dupa cum stau lucrurile in New York, diamantul nu poate fi purtat in public"...

Diamantul a fost scos la licitatie in octombrie 1969, cu mentiunea ca va prelua numele cumparatorului. Inaintea licitatiei, in presa s-au facut multe speculatii in legatura cu potentialii doritori. Elizabeth Taylor a fost numita si ea printre acestia – intr-adevar, actrita l-a putut vedea in avanpremiera, diamantul fiindu-i adus special in Elvetia. Licitatia a inceput de la 200.000 de dolari si a inceput sa creasca, ajungand la 500.000 de dolari, cu doar 9 doritori ramasi in cursa. Chiar si Harry Winston a participat, pentru a-si "recupera" diamantul, dar a renuntat pe parcurs. La 650.000 de dolari au mai ramas doar doi competitori. La 1 milion de dolari, reprezentatul lui Richard Burton a renuntat. Castigator a fost declarat Robert Kenmore, de la casa "Cartier", care a oferit 1.050.000 dolari. Era un record mondial ! Era primul diamant vandut vreodata cu 1 milion de dolari...Recordul anterior pentru o bijuterie fusese de 305.000 de dolari pentru un lantisor cu diamante din colectia Rovensky, in 1957, care continea un diamant de 46,5 de carate.

Insa Richard Burton nu s-a dat batut! A doua zi, de la un telefon public dintr-un hotel din sudul Angliei, el a discutat cu agentul casei "Cartier". Actorul a negociat pentru diamant in timp ce introducea mereu si mereu monezi in telefon. Cei care isi sorbeau linistiti bauturile l-au auzit, la un moment dat, strigand: "Nu ma intereseaza cat de mult costa; du-te si cumpara-l!". In final, firma "Cartier" a fost de acord sa-l vanda, cu conditia ca firma sa il poata expune, sub numele de "Taylor-Burton", in New York si Chicago.

Astfel, Richard Burton a cumparat dimantul contra sumei de 1.100.000 de dolari ! Expunerea diamantului in magazinul "Cartier" din New York a creat o mare imbulzeala – peste 6.000 de oameni pe zi au venit sa-l vada, dar presa a fost destul de acida la adresa diamantului. "Prostimea sta la coada la "Cartier" - scria "New York Times" - ca sa se uite la diamantul mare cat Hotelul Ritz si care a costat mai mult de 1 milion de dolari. El este predestinat gatului Doamnei Burton, gat caruia i-ar fi stat mult mai bine in drum spre ghilotina, intr-un film despre Revolutia franceza"...

Inainte de a-l purta ca pe un colier, Elizabeth Taylor l-a folosit ca pe un inel. Pe 12 noiembrie 1969, Elizabeth Taylor a purtat diamantul "Taylor-Burton" in public pentru prima data, cu ocazia petrecerii ocazionate de aniversarea a 40 de ani de viata ai Printesei Grace de Monaco. Diamantul a fost adus din New York la Nisa, insotit de doi paznici inarmati, angajati de Richard Burton si de firma "Cartier". O alta aparitie de senzatie a diamantului "Taylor-Burton" a fost prilejuita de prezenta Elizabethei Taylor la ceremonia premiilor Oscar din 1970, la Los Angeles.
Dar, cea mai faimoasa "intamplare" legata de diamantul Taylor-Burton este cea din episodul din serialul "Lucy" (in 1970), in care Taylor si Burton isi joaca propriile roluri si in care rolul principal este detinut chiar de...diamantul respectiv !

In 1976 Elizabeth Taylor si Richard Burton au divortat pentru ultima oara, iar in 1978 Liz Taylor a anuntat ca a scos diamantul la vanzare si ca va construi un spital in Botswana, cu o parte din suma obtinuta. In iunie 1979, bijutierul Henry Lambert din New York a anuntat ca a cumparat diamantul "Taylor-Burton" pentru o suma neprecizata, care variaza intre 3 si 5 milioane de dolari. In luna decembrie a aceluiasi an, el a vandut diamantul lui Robert Mouawad, un bijutier din Arabia Saudita, cel care il detine si in ziua de azi (desi unele surse spun ca si acesta l-ar fi vandut unei persoane care a dorit sa ramana anonima). La putina vreme dupa ce l-a cumparat, Mouawad a facut mici rectificari pietrei, aducand-o la 68,09 de carate.

Cu restul banilor, Elizabeth Taylor l-a ajutat in campania electorala pe sotul ei de atunci, viitorul senator John Warner. Dar rolul de "regina" a Washingtonului nu i-a placut la fel de mult ca acela de "regina" a Hollywoodului, astfel ca la inceputul anilor '80 Elizabeth Taylor revine in lumea filmului si a teatrului. In 1983, timp de mai bine de o jumatate de an, Taylor si Burton au facut un turneu prin toata America cu piesa "Vieti particulare", aratand lumii ca nu se pot desparti cu adevarat.

La Peregrina - istoria unei perle

"La Peregrina": perla ratacitoare !

Faimoasa perla de 55 de carate “La Peregrina” a apartinut mult mai faimoasei Elizabeth Taylor, care o primise in dar de la sotul ei, Richard Burton, in 1969.
La data la care Burton a cumparat perla, aceasta avea deja in spate o istorie plina de aventuri, trecand din mainile unui sclav in cele ale aristrocratilor si bogatilor Europei si Americii. "La Peregrina", una dintre cele mai celebre si cunoscute perle din lume, pierduta si regasita de mai multe ori, a impodobit nenumarate capete incoronate.

"La Peregrina" a fost descoprita in 1513 de catre un sclav african din Insula Santa Margarita din Golful Panama. A fost norocul vietii lui, pentru ca dupa ce i-a dat-o lui Don Pedro de Temez, administratorul coloniei spaniole, acesta i-a daruit libertatea ! La scurta vreme perla a fost oferita regilor Spaniei. La acea vreme, perla valora circa 714.000 maravedí, echivalentul a 8.000 de dolari americani din ziua de azi, o valoare imensa pentru acea vreme. In 1554 Regele Filip al II-lea a daruit perla Reginei Maria Tudor a Angliei (asa numita "Bloody Mary") ca dar de nunta. In 1558 Regina Maria moare si perla este inapoiata Coroanei Spaniole, ramanand in posesia acesteia pentru mai bine de 250 de ani. In Muzeul Prado din Madrid pot fi admirate doua celebre tablouri ale lui Velasquez infatisand-o pe Regina Margarita, sotia Regelui Filip al III-lea, purtand celebra perla, prinsa intr-o brosa, si pe nora acesteia, pe Regina Isabela, purtand si ea atat de mult ravnita "La Peregrina", prinsa de data aceasta intr-un superb colier. Insusi Regele Soare (Ludovic al XIV-lea al Frantei) a fost atras de "La Peregrina", in ziua casatoriei sale cu Maria Tereza a Spaniei, cand fratele acesteia, Filip al IV-lea, a purtat perla la borul palariei sale.

In 1808 Joseph Bonaparte a fost numit Rege al Spaniei de catre fratele sau, Imparatul Napoleon I al Frantei. Toate bijuteriile, inclusiv "La Peregrina" au cazut in mainile acestuia. Joseph i-a daruit frumoasa perla sotiei sale, de care a divortat dupa cativa ani, luandu-i perla inapoi, desigur...Dupa abdicarea din 1813, Joseph a fugit in America, la Filadelfia, cu tot cu "La Peregrina". El i-a lasat-o mostenire nepotului sau, viitorul Imparat al Frantei, Napoleon al III-lea. In timpul exilului din Anglia, acesta a vandut-o marchizului de Abercom, care avea sa devina duce in 1868. Aristocratul i-a daruit perla sotiei sale, care a reusit sa o piarda nu o data, ci de doua ori ! Totusi, perla a fost gasita de fiecare data si a ramas in posesia ducilor de Abercom pana in 1969.

Perla are forma de para sau de lacrima, de dimensiunea unui ou de porumbel si este de culoare alba, avand initial 55,95 carate. In 1913 perla a fost curatata si redusa la 55 de carate, pentru a putea fi montata intr-un colier, fara riscul de a mai putea fi pierduta...

In 1969, casa Sotheby’s o scos perla la licitatie, lucru care i-a atras imediat atentia lui Richard Burton. Taylor si Burton erau cel mai celebru cuplu de pe planeta si aveau deja in spate 7 ani de relatie pe cat de romantica, pe atat de turbulenta. Dragostea lor furtunoasa era celebra inca de la vremea filmarii superproductiei "Cleopatra", de la Roma, in 1962. Burton a avut o concurenta puternica: Printul Alfonso de Bourbón Dampierre, din partea familiei regale spaniole. In final, Burton a platit cu 17.000 de dolari mai mult decat oponentul sau, achizitionand perla pentru suma de 37.000 de dolari. Burton i-a daruit-o Elizabethei Taylor de Valentine´s Day in 1969.

Burton, mare amator de arta, a cumparat un portret al Reginei Maria Tudor, pictat de artistul flamand Hans Eworth, in care aceasta purta la gat faimoasa perla. Elizabeth Taylor a cerut casei Cartier sa realizeze un colier identic cu al reginei. Astazi, celebra "La Peregrina" este montata pe un colier cu diamante, rubine si alte perle. La scurta vreme, Taylor si Burton au aflat ca Anglia nu are niciun tablou care sa o infatiseze pe Regina Maria Tudor, asa ca au donat tabloul catre British National Portrait Gallery.

Ca si cu cateva secole in urma, "La Peregrina"...a disparut din nou ! Se intampla in Las Vegas, pe vremea cand Elizabeth Taylor juca in filmul "Singurul joc in oras", alaturi de Warren Beatty. Aflandu-se in apartamentul de la Caesar´s Palace, Elizabeth Taylor a realizat deodata ca nu mai are perla. S-a uitat la Richard Burton care citea o carte si si-a dat seama ca acesta nu stie inca nimic, asa ca s-a dus pe furis in dormitor ca sa caute perla. A scotocit peste tot, dar perla era de negasit. Sa fi fost o gluma proasta ? Sa i-o fi luat Richard Burton ? Nu...exclus ! Daca nu gasea perla, ar fi fost un dezastru, nici nu indraznea sa se gandeasca ce-ar fi zis Burton la aflarea vestii ! Cine altcineva ar mai fi putut avea acces la acea perla ? Intr-un tarziu, extenuata, speriata si disperata, s-a oprit din cautare, pierzandu-si orice speranta. Alaturi se juca micutul ei pechinez. Asezandu-se pe pat si luand in brate catelusul, fara sa fie constienta de ce face, Elizabeth Taylor i-a deschis botul cainelui si....surpriza: perla era acolo, stralucitoare si fara nicio zgarietura !

Elizabeth Taylor a adus perla in atentia marelui public, purtand-o in multe dintre filmele sale. Dupa mai bine de 40 de ani, dupa moartea celei mai mari vedete de cinema din toate timpurile, “La Peregrina” a ramas la fel de frumoasa, trecand in mainile altcuiva (deocamdata anonima), contra fabuloasei sume de 11,8 milioane de dolari...

Record mondial la vanzarea bijuteriilor Elizabethei Taylor

Bijuteriile au deschis seria de patru zile de licitatii consacrate vanzarii "colecţiei Elizabeth Taylor".

Bijuteriile Elizabethei Taylor au fost vandute cu 115,9 milioane de dolari, devenind astfel cea mai scumpa colectie particulara vanduta vreodata la licitatie, intr-un eveniment istoric, marcat de multe recorduri, organizat de casa Christie’s, marti 13.12.2011, la New York. Bijuteriile celebrei actrite Elizabeth Taylor s-au vandut ca painea calda, depasind adeseori de peste zece ori estimarile specialistilor.

In sala arhiplina a casei Christie’s si prin telefon, cumparatorii au supralicitat cu pasiune pentru a intra in posesia bijuteriilor cu diamante, smaralde, safire, rubine si perle ce au apartinut ultimei legende a epocii de aur de la Hollywood, cea care adora diamantele si nestematele.

La mijlocul licitatiei, in timp ce vanzarile continuau, pretioasele piese devenisera deja cea mai scumpa colectie particulara de bijuterii vanduta vreodata la licitatie.

Celebra perla “La Peregrina”, datand din secolul al XVI-lea, descoperita de un sclav panamez – si care i-a adus acestuia libertatea -, a fost cumparata cu 11,8 milioane de dolari, stabilind astfel un nou record de pret pentru o perla intr-o bijuterie. “La Peregrina”, montata pe un colier de rubine, diamante şi alte perle de casa Cartier, era estimata la un pret cuprins între 2 si 3 milioane de dolari. Ea a fost licitată de 20 de cumparatori şi s-a vandut in mai putin de cinci minute. Aceasta perla unica a fost purtata succesiv de mai multe regine ale Spaniei şi Angliei si apare in mai multe tablouri celebre pictate de Velasquez. Perla a fost cumparata in 1969, cu 37.000 de dolari, de sotul actritei, Richard Burton, care a castigat licitatia cu unul dintre membrii familiei regale spaniole (Printul Alfonso de Bourbon Asturias). Cea mai celebra posesoare a perlei de dinaintea Elizabethei Taylor a fost regina Maria a Angliei, din dinastia Tudorilor (asa numita "Bloody Mary").

Elizabeth Taylor a purtat celebra perla si in cateva din filmele sale ("Divortul" sau "Miercurea cenusie").

"Taj Mahal", un rubin montat intr-un colier din aur, pe care Burton i l-a oferit Elizabethei Taylor cand aceasta implinea varsta de 40 de ani (in timpul unei celebre petreceri la Budapesta), a doborat recordul mondial de pret pentru o bijuterie indiana, fiind adjudecata cu 8,8 milioane de dolari, in aplauzele persoanelor prezente in sala.

Cel mai celebru inel al actritei Elizabeth Taylor, diamantul Krupp de 33,19 carate, pe care aceasta il purta aproape in fiecare zi a fost achizitionat tot cu 8,8 milioane de dolari, stabilind un record mondial per carat pentru un diamant incolor.

Preturile au depasit uneori de 100 de ori estimările specialistilor, declansand ropote de aplauze in sala arhiaglomerata a filialei newyorkeze a casei Christie’s. Un colier din aur şi fildes a depasit de 160 de ori valoarea la care era estimat. Toate cele 80 de bijuterii puse in vanzare si-au gasit cumparator. Niciuna dintre bijuterii nu a fost vanduta sub 100.000 de dolari.

O pereche de cercei cu perle si diamante a stabilit un nou record mondial, fiind adjudecata pentru 1,98 milioane de dolari. Un inel cu diamante si smaralde, un alt cadou de la Richard Burton, a fost vandut cu un pret ce a depasit 6 milioane de dolari. Tiara cu diamante pe care Mike Todd, al treilea sot al actritei, i-a oferit-o artistei in 1957, a fost adjudecata pentru 4,22 milioane de dolari.

Elizabeth Taylor a scris o carte in 2002 despre diamantele sale ("My Love Affair With Jewelry") si a creat ea insasi o serie intreaga de accesorii de acest tip. Licitatia continua cu scoaterea la vanzare a altor bijuterii, suveniruri si a celor mai frumoase rochii create de designeri celebri special pentru Elizabeth Taylor. Aproape jumatate din colectie – 950 de obiecte – este licitata exclusiv pe internet, o premiera pentru casa Christie’s.

Elizabeth Taylor în „Pasărea Albastră” (1976)

Elizabeth Taylor în filmul sovieto-american, „Pasărea Albastră”

Hazardul și politica au făcut ca - în 1975 - Statele Unite și Uniunea Sovietică să decidă că e cazul să colaboreze și în domeniul cinematografiei, așa că primul proiect sovieto-american a fost tocmai această superproductie, „Pasărea Albastră”. Hollywoodul (Elizabeth Taylor, Jane Fonda, Ava Gardner și George Cukor) s-a mutat pe Neva, la Leningrad, pentru a se întâlni cu Baletul Kirov, în plin Război Rece. Filmul trebuia să preceadă prima colaborare sovieto-americană în spațiul cosmic și de aceea bugetul alocat filmului a fost imens.

„Pasărea Albastră” este filmul copilăriei a zeci de milioane de copii din Lagărul Socialist. Versiunea rusă a acestei feerii făcea ca filmul să pară cu adevărat un vis straniu: toate divele americane în frunte cu Elizabeth Taylor vorbeau rusește! În schimb, în Lumea Liberă filmul nu a avut succesul scontat. 

Au fost faimoase dificultățile cu care s-a realizat prima coproducție sovieto-americană: echipa rusească nu înțelegea metodele de lucru hollywoodiene, tehnicienii nu știau cum să pună lumina pe actrița afro-americană Cicely Tyson, Jane Fonda ținea discursuri despre marxism, actorii americani nu se puteau acomoda cu mâncarea rusească, regizorul era certat cu producătorul, studiourile de la Leningrad erau prost utilate, propaganda sovietică încurca programul de filmare, compozitorul rus voia muzică americană, iar compozitorul american voia muzică rusească!

Producătorul Paul Maslansky povestea că Departamentul de Stat American era nerăbdător să îmbunătățească relațiile cu Uniunea Sovietică. Cu mare dificultate s-a ajuns la punerea în producție a filmului „Pasărea Albastră”, o colaborare între 20th Century Fox și Lenfilm. Trecuse o lună de filmare și producția bătea pasul pe loc. Atât James Coco, cât și Ava Gardner se îmbolnăviseră. Ava Gardner s-a reîntors pe platouri ca să termine filmul, dar la James Coco s-a renunțat, deoarece se internase tocmai în Carolina de Nord. Producția stagna din motive diverse și Paul Maslansky a fost cooptat tocmai pentru a revigora filmul, deoarcece el avea experiență în lucrul cu sovieticii.

Când producătorul a ajuns la Leningrad, regizorul George Cukor l-a informat că filmul era aproape imposibil de terminat. Apoi producătorul s-a dus la hotel să o viziteze pe Elizabeth Taylor. Moralul întregii echipe era la pământ. Au urmat discuții interminabile cu Cukor despre ce trebuie făcut pentru a duce munca la bun sfârșit. „Echipa anglo-americană e total dezamăgită", i-a spus Cukor. Cea mai mare problema era aceea că nimeni nu venea la muncă la ora care trebuie. 

În prima zi de luni era vremea ca totul să repornească așa cum scrie la carte. Toată lumea părea să fie din nou entuziasmată. Au reluat filmul de la început, pentru că James Coco fusese aproape în fiecare scenă. Întreagă echipa era gata de filmare (și rușii și americanii), cu excepția lui Elizabeth Taylor... După 45 de minute de așteptare, Cukor a spus: „Eu nu mai stau să o aștept, plec înapoi la hotel".

Maslansky l-a calmat și s-a dus să vorbească cu Taylor, care juca 4 roluri în film. Producătorul a găsit-o în cabina ei, înconjurată de coafezul Sydney Guilaroff, de secretarul ei și de alți trei asistenți, probând un costum foarte elaborat. „Hai să nu-i facem viața rea săracului George și să mergem pe platou!", i-a spus producătorul. A urmat o pauză tensionată și Elizabeth Taylor a venit spre el, foarte aproape, ochi în ochi și i-a spus: "Nu-ți mai face griji degeaba. Sunt o profesionistă. Vei vedea!". Producătorul avea să spună: „S-a uitat drept în ochii mei cu ochii aceia violeți și m-a dat gata!". Din acel moment nu a mai fost nicio problema dinspre Elizabeth Taylor. „Era de-a dreptul senzațională", spune producătorul. "A făcut totul cu desăvârșire, a cântat, a dansat... ".

Maslansky își mai amintește că mâncarea pentru Taylor venea direct de la Fortnum and Mason's din Londra și că Liz Taylor purta un duplicat al celebrului diamant Taylor-Burton. „A ieșit un film fermecător și nu știu nici acum de ce nu a avut succesul pe care l-ar fi meritat". În timpul filmărilor a fost lansat și proiectul Apollo-Soyuz, prima cooperare sovieto-americană în spațiul cosmic. Elizabeth Taylor a fost rugată să vorbească cu astronauții. „A fost un eveniment senzațional", povestește producătorul.

În 1911, la trei ani după ce scrisese feeria „Pasărea Albastră", contele Maurice Maeterlinck a primit premiul Nobel pentru literatură. „Pasărea Albastră" a aprins imaginația și a câștigat afecțiunea a generații întregi de cititori. Mytyl (Patsy Kensit) și fratele ei Tyltyl (Todd Lookinland) sunt conduși de Regina Luminii (Liz Taylor) în căutarea fericirii, simbolizată de Pasărea Albastră. În călătoria lor, copiii vor vedea frumusețile și ororile omenirii, ajungând în final să prețuiască adevărata față a lucrurilor. Au existat și alte ecranizări, încă de pe vremea filmului mut, ba s-au făcut chiar și desene animate! Cea mai notabilă veche ecranizare este versiunea din 1940 cu Shirley Temple, în rolul lui Mytyl.

Deși superproducția „Pasărea Albastră" a reluat, la 15 ani depărtare, aproape toate defectele de producție ale „Cleopatrei" de la Roma, costumele sunt fabuloase, decorul e magnific, povestea e fascinantă. Elizabeth Taylor este ea însăși magnifică, iar Ava Gardner face un rol memorabil. La un moment dat, pe nesimțite, filmul începe să captiveze și spectatorul se simte într-adevăr într-o reverie nocturnă.

Critica americană de film nu a fost generoasă în aprecieri. Dar, cum s-a dovedit de atâtea ori, peste ani filmul a fost re-considerat și defectele de odinioară au devenit calități. Adevărul este că „Pasărea Albastră" este o mică bijuterie ascunsă privirii profanilor. George Cukor și-a pus tot sufletul în realizarea acestui superb muzical.

TITLUL FILMULUI

„PASĂREA ALBASTRĂ”/"THE BLUE BIRD"/"SINYAYA PTITSA"/(S.U.A - U.R.S.S./20th Century Fox - Lenfilm/1976)

PROMO

"O cavalcadă a magiei și un carnaval al fanteziei! Pasărea Albastră este fericirea magică pentru fiecare dintre noi"

DESCRIERE

Piesa lui Maeterlinck ne spune povestea unui frate și a surorii lui - Tyltyl și Mytyl - care duc o viață umilă împreună cu părințîi lor (tatăl - un tăietor de lemne și mama - chinuită de grijile casei), cu câinele lor (Tylo) și cu pisica lor (Tylette). Într-o noapte, la limita dintre vis și realitate, copiii aud zgomote de la o petrecere, din pădure, la conacul unei familii bogate. În somn, copiilor li se arată apoi fată bolnavă a vecinei lor care le cere ajutorul: copila îi roagă să îi facă rost de Pasărea Albastră, pasărea care aduce fericirea întregii omeniri. Tot în vis, Vrăjitoarea care îi așteaptă să se întoarcă de la petrecerea din pădure, le dăruiește o pălărie cu un diamant fermecat cu ajutorul căruia copiii vor aduce la viață și la formă umană orice lucru și orice vietate: câinele Tylo, pisica Tylette, Zahărul, Focul, Apa, Pâinea, Laptele și Lumina.

Toți aceștia îi vor însoți pe copii în aventura căutării Păsării Albastre, care ii va duce pe Tărâmul Amintirilor, unde își vor revedea bunicii. Apoi vor ajunge la Castelul Nopții, unde sunt închise toate războaiele și molimele, fantomele și angoasele omenirii; apoi vor intra în Pădurea care vrea să se răzbune pe ei din cauza masacrării copacilor de către omenire de-a lungul secolelor; vor vizita Palatul Fericirilor Deșarte, unde vor întâlni personaje care întruchipează „fericirea de nu șți nimic", „fericirea de a nu înțelege nimic", „fericirea de fi bogat", „fericirea de a mânca atunci când nu ți-e foame"... 

Alaiul ajunge și în Grădina Fericirii, unde vor cunoaște „fericirea iubirii de mama", „fericirea de a fi sănătos", „fericirea de a respira aer curat", „fericirea cerului senin" etc. În cele din urmă copiii și prietenii lor ajung în Tărâmul Viitorului, unde vor vedea cum așteaptă copiii să vină pe lume și ce destin vor avea: unii vor aduce dezastre, alții vor fi inventatori, alții vor aduce bucurie... îl vor vedea și pe viitorul lor frate! 

Ajunși acasă, fără să fi găsit Pasărea Albastră, copiii își vor da seama cât de frumoasă este casa lor. La sfârșit, copiii își vor lua la revedere de la prietenii lor, care își vor recăpăta stările anterioare. Bucuroși, dimineață, când merg să ia micul dejun, copiii vor începe să povestească părinților întreaga lor aventură, spunându-le chiar că vor avea un frate! Evident, părinții cred că Tyltyl și Mytyl au pățit ceva, că s-au îmbolnăvit! 

Deodată, copiii realizează că pasărea lor din colivie este albastră și dau fuga la vecină lor că să i-o dăruiască. În momentul în care scot pasărea din colivie, această zboară, spre dezamăgirea fetei. Tyltyl exclamă: „Nu fii supărată, nu plânge, voi pleca din nou să ți-o aduc pentru a te face fericită!".

DISTRIBUTIA

Elizabeth Taylor (4 roluri: Lumina, Mama, Vrăjitoarea, Dragostea de mamă), Jane Fonda (Noaptea), Ava Gardner (Bogăția), Cicely Tyson (Tylette, pisica), Robert Morley (Timpul), Harry Andrews (Stejarul), Todd Lookinland (Tyltyl), Patsy Kensit (Mytyl), Will Geer (Bunicul), Mona Washbourne (Bunica), George Cole (Tylo, câinele), Richard Pearson (Pâinea), Georgiy Vitsin (Zahărul), Margarita Terekhova (Laptele), Valentina Ganibalova (Apă), Yevgeni Shcherbakov (Focul), Nadezhda Pavlova (Pasărea albastră)

REGIZOR

George Cukor

SCENARIU

Alfred Hayes, Aleksei Kapler, Hugh Whitemore, după piesa lui Maurice Maeterlinck.

PRODUCATOR

Edward Joseph, Edward Lewis, Paul Maslansky, John Palmer

MUZICA

Irwin Kostal, Andrei Petrov

IMAGINEA

Jonas Gritsius, Freddie Young

MONTAJUL

Stanford C. Allen, Tatyana Shapiro

SCENOGRAFIA

Valeri Yurkevich

COSTUME

Marina Azizyan, Edith Head

MACHIAJ

Vassili Gorjunov, Sydney Guilaroff, John O'Gorman, Sofia Smirnova, Tom Smith.

LOCATII DE FILMARE

Rusia: Moscova, Leningrad (Sankt-Petersburg).

GENUL

aventură, dramă, familie, mister, fantezie

FILMAT

ianuarie 1975 - august 1975

COLOR

Technicolor

DURATA

100 minute.

PREMIERA

aprilie 1976 (USA)

NOMINALIZAT la

- Premiul Golden Scroll pentru cel mai bun film de fantezie.

PREMII

- Premiul Honorary Diploma la Festivalul Internațional de la Teheran.

TRIVIA

- nicio pasăre de culoare albastră nu a putut fi găsită în Rusia, așa că producătorii au vopsit de mână câteva mii de porumbei;

- atât Katharine Hepburn cât și Shirley MacLaine au renunțat la roluri înainte de începerea filmărilor;

- James Coco, inițial distribuit în rolul Câinelui, nu s-a putut hrăni cu mâncarea rusească, așa că a mâncat doar pâine și unt; ca urmare s-a îngrășat atât de mult, încât costumele nu i s-au mai potrivit și a fost înlocuit de George Cole. Mai târziu, Coco avea să povestească: „Ne-au spus că vor termina filmul până în august, dar nu ne-au spus și în care an! Am înțeles că Elizabeth Taylor își scrie deja felicitările de Crăciun!;

- Irwin Kostal, compozitorul american s-a certat cu Andrei Popov, compozitorul sovietic. Popov voia muzică de jazz, iar Kostal voia o muzică gen „Volga, Volga"!;

- veteranul regizor George Cukor (care avea 77 de ani la acea dată) povestea că a primit plângeri din partea tehnicienilor și actorilor ruși cu privire la Jane Fonda. Ei se plângeau că în loc să-i lase să-și facă treaba, ea îi urmărea și le dădea citate din Karl Marx, dorind să îi atragă în discuții politice. Ei i-au spus lui Cukor că Jane Fonda ar trebui să-i lase în pace pentru că ei sunt deja comuniști, așa că Fonda nu are cum să-i mai convertească la marxism! Au amenințat că vor intra în grevă! Producătorii au vorbit cu Fonda și actrița a încetat să mai facă prozeliți comuniști în... URSS!;

- operatorul de imagine Jonas Gritsius a fost înlocuit cu Freddie Young în momentul în care s-a aflat că nu mai filmase niciodată un film în culori!;

- George Cukor a acuzat-o pe Cicely Tyson că face magie vodoo pentru a îi sabota filmul! Relațiile dintre regizor și actriță s-au deteriorat în asemenea măsură, încât atunci când Tyson venea pe platou, aceasta întreba cu voce tare: „A murit boșorogul?";

- atât de multe probleme și certuri s-au iscat pe platourile de filmare din Rusia, încât George Cukor și producătorul Edward Lewis își vorbeau numai prin intermediul avocaților;

- piesa „Pasărea Albastră” ("The Blue Bird" sau "L'Oiseau Bleu") de Maurice Maeterlinck s-a jucat pentru prima oară pe Broadway în 1910;

- faimosul ziarist Rex Reed a vizitat platourile de filmare de la Leningrad și a fost martor al războiului total dintre toată lumea cu toată lumea! În momentul în care a fost prezentat lui Elizabeth Taylor, ziaristul a întrebat-o cum de este așa de senină în toată acea harababură. Elizabeth Taylor i-a dat celebrul răspuns: "I've been through it all, baby. I'm Mother Courage".

- Elizabeth Taylor a sosit la Leningrad (Sankt-Petersburg) în stilul binecunoscut, cu 200 de valize și cu întregul anturaj cu care era obișnuită. Nici ea nu s-a putut acomoda cu mâncarea rusească, astfel că a cerut să îi fie adusă mâncare direct din Anglia. Condițiile de la studiourile sovietice nu erau tocmai pe gustul lui Elizabeth Taylor. Lipsea până și hârtia igienică, facilitățile obișnuite pentru un megastar ca Elizabeth Taylor erau inexistente... Dar, paradoxal, Elizabeth Taylor și-a jucat toate cele 4 roluri cu pasiune și a stat deoparte de războiul care se purta non stop pe platourile de filmare.

- aparte de certurile dintre tehnicieni și producători, actorii ruși s-au împrietenit cu marile dive americane, Elizabeth Taylor și Ava Gardner.

Poza nud falsa a Elizabethei Taylor: o frumoasa minciuna, dar (totusi) o minciuna...

Adevarata femeie din poza este Lee Evans, fotografiata de Peter Gowland: http://www.petergowland.com/Studio1.html

Toată lumea pune intr-o nebunie aceasta poza pe bloguri, spunand ca femeia din imagine este Elizabeth Taylor la 23 de ani, dar NU este Elizabeth Taylor!!! NU este o fotografie facuta de Roddy McDowall si NU este o fotografie pe care Elizabeth Taylor a facut-o pentru a i-o darui viitorului ei sot, Mike Todd!!! NU sesizeaza nimeni ridicolul si absurdul din aceste alegatii?

Mai întâi de toate, la 23 ani Elizabeth Taylor filma in "Uriasul", avea deja 2 copii si era casatorita cu Michael Wilding.

În al doilea rând, în cazul în care presupunem ca poza a fost facuta anterior, cand era mai tanara, acest lucru ar fi fost imposibil: nimeni, dar absolut nimeni nu ar fi putut trece de Sara Taylor, mama actritei.

Mai mult, Elizabeth Taylor insasi NU s-ar fi pus intr-o asemenea postura.

Şi nu în ultimul, această imagine circula pe internet de ani de zile, inca din 2001, fiind postata in diferite galerii foto dedicate Elizabethei Taylor. Inca din 2001 s-a stabilit ca poza este un FALS...Elizabeth era inca in viata, by the way!