REVIEW:
ATENTIE! Acesta nu este un film de vazut la Mall, cu floricele si coca-cola. Acesta nu este nici macar un film de vazut ziua intr-o sala clasica de cinema sau la televizor impreuna cu familia! Mai bine chemati-va prietenii intr-o seara, luati-va fiecare cate o bere sau un pahar de vin si pregatiti-va de un brain-storming in timp ce vizionati acest film. S-ar putea ca perceptiile despre viata sau macar acelea despre cinema, in general, sa vi se schimbe...
“Vine o zi cand trebuie sa o iei de la capat" a spus Elizabeth Taylor in prima zi de filmare, dupa ce a fost asteptata de intreaga echipa tehnica si de toata distributia ore intregi sa vina la lucru. Era ziua in care s-a despartit de Richard Burton. Liz Taylor, umila, si-a cerut scuze si toata supararea a trecut: toata lumea a aplaudat-o si filmarile au inceput. Avea sa fie cel mai bizar, cel mai neobisnuit si cel mai indraznet film din cariera Elizabethei Taylor. "N-am sa stiu niciodata cum ajung sa ma implic in astfel de proiecte" a spus actrita. Din clipa in care incepe sa se deruleze filmul, spectatorul are senzatia acuta ca se afla intr-un loc ciudat si primejdios. Este ca si cum ai plonjat direct intr-un cosmar si astepti sa te trezesti si sa respiri usurat. Filmul are 2 titluri, chiar pe generic ("The Driver's Seat" si/sau "Identikit"), astfel ca aceasta schizofrenie "prin definitie" accentueaza atmosfera de ambiguitate si de pura psihoza.
Elizabeth Taylor o interpreteaza pe Lise, o femeie devorata de nebunie si de dorinta de a isi gasi "un barbat pe gustul ei", barbatul cu care sa isi sfarseasca viata. De la inceput ni se prezinta lumea prin viziunea tulbure a acestei femei aflata pe punctul de a face ceva ingrozitor. Dupa ce provoaca niste neintelegeri la birou, sefii ii spun Lisei sa isi ia o scurta vacanta, iar aceasta se decide sa plece la Roma. Filmul este plin de flash-back-uri, ducand spectatorul inainte si inapoi in timp, construind ca intr-un puzzle tabloul complet al ultimelor ore din viata Lisei. Acum suntem in prezent si ne aflam intr-un birou al politiei care ancheteaza vacanta fatidica a eroinei intr-o Roma lovita de teroristi, iar in momentul urmator ne reintoarcem in timp si o vedem pe Lise ratacind pe strazile orasului. In acest film orasul etern are parca alta culoare, fiind aproape de nerecunoscut. Niciunul din locurile care "vand" un oras nu este filmat aici, niciun cliseu nu este prezent. Regizorul Giuseppe Patroni Griffi reuseste sa prezinte un film unic, nelinear, experimental, aproape ca un documentar. Atat de straniu si de provocator, atat de avangardist a fost acest film, incat la premiera mondiala de la Monaco, dupa ce s-a terminat vizionarea, audienta a ramas muta de uimire, nimeni nestiind cum sa reactioneze.
Distributia este cat se poate de bine aleasa, lucru rar intr-un film...De exemplu, Ian Bannen este un maniac sexual, care incearca sa o agate pe Lise in avionul care ii aduce la Roma. Si el pare la fel de nebun ca si femeia pe care vrea sa o seduca. Mona Washbourne este incantatoarea si sensibila doamna in varsta care se imprieteneste cu Lise si - fara sa vrea - o face pe aceasta sa-si gaseasca acel barbat care este "pe gustul ei". Dar ceea ce face sarea si piperul acestui film este Elizabeth Taylor, care se intrece pe sine, ducand la perfectiune lungul sir al rolurilor de femei nevrotice pe care le-a interpretat de-a lungul anilor. Nimeni nu si-ar fi imaginat-o pe Liz Taylor intr-un asemenea rol! O astfel de deschidere, de abordare din partea unui superstar, a unei actrite formate la scoala M.G.M. era de neconceput. Dar asta nu s-ar fi intamplat pentru prima oara: filmele Elizabethei Taylor dupa epoca M.G.M. au insemnat fiecare, unul dupa altul, o noua provocare, o noua treapta, o noua sfidare.
Liz Taylor era simbolul star-systemului hollywoodian, formata si modelata spre a deveni ultimul superstar, stralucitoare si perfecta. Dar, asa cum timpurile se schimba, la fel s-a schimbat si s-a reinventat si Elizabeth Taylor, devenind o actrita curajoasa, gata oricand sa-si testeze limitele. In "The Driver’s Seat" actrita isi arata forta, intensitatea si puterea cu care isi controleaza atat rolul cat si publicul. Intr-o scena memorabila, imbracata intr-un costum care are toate culorile imaginabile si inimaginabile, coafata straniu si masiv machiata, Liz Taylor trebuie sa faca check-in-ul la aeroport si deodata o auzim strigand furioasa catre personalul de securitate. Din acel moment incepi sa o urmaresti hipnotizat, nevenindu-ti sa crezi ca femeia de pe ecran este chiar Elizabeth Taylor. In alta scena o privim fascinati cum se fardeaza, intr-o maniera incredibila. Stilul de joc, privirea, ochii ei, expresia chipului...ne infatiseaza o femeie nebuna, periculoasa, impredictibila si este de mirare ca Liz Taylor nu a exagerat nici macar cu un milimetru, asa cum majoritatea actorilor ar fi fost tentati sa o faca. Daca cineva vrea dovada imensului talent al lui Taylor, trebuie sa vada neaparat acest film!
Azi stie toata lumea ca cele mai celebre roluri ale Elizabethei Taylor nu sunt neaparat si cele mai bune din cariera ei. Pe masura ce anii treceau, Liz Taylor era o actrita din ce in ce mai buna in filme din ce in ce mai proaste. Veti auzi oricand de Cleopatra, de Maggie sau de Martha, dar arareori veti auzi de Lise, personajul ei din acest film. Intr-adevar, rolurile precedente erau din blockbustere, din filme vazute si razvazute pe toate meridianele, acceptate de publicul mainstream. Dar daca vreti sa o descoperiti pe actrita Liz Taylor, atunci va trebui sa o vedeti in "Boom", in "Ceremonia secreta", in “Night Watch” si, mai ales, in "The Driver's Seat". Poate ca filmele sunt proaste, dar Liz Taylor este geniala.
"Psychotic", "The Driver’s Seat" sau "Identikit" este o adaptare dupa romanul lui Muriel Spark (autoarea celebrului roman "Domnisoara Brodie in floarea varstei"), despre o femeie schizofrenica aflata in vacanta la Roma, care trece prin intamplari care mai de care mai stranii, asista la o incercare de lovitura de stat, frecventeaza barbati la fel de ciudati ca si ea si este anchetata de Interpol. Costumele pe care le poarta eroina, ele insele, sunt de ajuns ca ea sa fie dusa la balamuc. Culorile sunt stridente, esarfele sunt amplu inflorate, iar bluzele sunt de un galben tipator. Coafura Lisei nu poate fi descrisa in cuvinte. Una peste alta, Lise arata si se comporta ca o femeie care nu este in toate mintile. Pana si machiajul pare ca a scapat de sub control. Sunt momente in care Taylor isi dezvaluie celebra frumusete, dar nu asta se cere de la ea in acest film. Pe masura ce povestea se deruleaza si, paradoxal, intelegi din ce in ce mai putin despre ce este vorba, un lucru sare in evidenta: Liz Taylor chiar joaca, chiar interpreteaza si te forteaza sa o privesti, fiind altceva decat te-ai fi asteptat sa fie!
Avem de-a face cu unul dintre acele filme la care te uiti si esti uimit de ceea ce vezi, iar creierul iti explodeaza incercand sa inteleaga ce se intampla. Dialogurile sunt memorabile. Taylor are - evident - parte de cele mai bune: "When I diet, I DIET. And when I orgasm, I ORGASM. I never mix the two cultures" ii spune ea obsedatului Ian Bannen. In film apare si...Andy Warhol intr-un rol de diplomat. El si Liz Taylor au o scurta intalnire pe aeroport, atunci cand Warhol ii inmaneaza lui Taylor o carte care tocmai i-a cazut pe jos. Nu este clar ce se intampla intre ei, desi pare ca este ceva destul de important...La un moment dat, Taylor priveste catre o ruina si exclama: "I sense a lack of absence"...Ce-a vrut sa spuna? Ce inseamna (in orice limba de pe glob) acest lucru?
Vittorio Storaro este operatorul de imagine, castigator de Oscar, a carui filmografie include "The Conformist", "Apocalypse Now" si "Reds". Imaginea acestui film este magnifica. Miscarile camerei de filmat sunt incete, descoperind spatii si unghiuri stranii, ca intr-un vis technicolor. Liz Taylor se comporta ca si cum acesta ar fi cel mai mare rol in cel mai mare film din cariera ei. Desigur, aceasta este datoria oricarui actor, sa-si faca treaba, indiferent de anvergura filmului in care joaca. Dar Liz Taylor ar fi putut pur si simplu sa nu faca nimic si nimeni nu ar fi fost suparat. Dimpotriva, daca acest film este salvat de ceva, acest ceva i se datoreaza Elizabethei Taylor.
Lumea este plina de nebuni si de ciudati! Acest film bizar este dovada ca in epoca moderna toata lumea a luat-o razna. In primul rand, povestea este cat se poate de absurda pentru un om sanatos la cap: o femeie pleaca la Roma ca sa-si gaseasca un iubit si pana la sfarsitul filmului vom afla ca tipul de barbat dorit de ea trebuie sa fie tanar si criminal, cu ea pe post de victima...Da, ati inteles bine: femeia cauta barbatul potrivit ca sa o omoare! Acesta este cel mai complex, neurotic, suprarealist, halucinant rol din toata cariera Elizabethei Taylor. Este si ultimul rol experimental, dupa lunga serie de roluri provocatoare din filme ca "Deodata, vara trecuta" sau "Ceremonia secreta", pentru ca pe viitor Liz Taylor se va indrepta catre roluri mai putin controversate.
TITLUL FILMULUI
"THE DRIVER'S SEAT"/"IDENTIKIT"/"PSICHOTIC"/(Italia/Rizzoli Film/1974)
PROMO
"Era ea oare atat de nebuna incat sa-si insceneze propria moarte?" (AVCO Embassy)
DESCRIERE
NOTA: Aceasta este una dintre posibilele descrieri ale acestui film construit ca un puzzle, din flashback-uri, cu timpuri si actiuni suprapuse.
Filmul incepe cu o vizita la un magazin de imbracaminte, filmata intr-o maniera suprarealista, stranie, rau-prevestitoare. Magazinul este plin de manechine complet dezbracate, dar care au capul acoperit cu staniol. Lise (Liz Taylor) vrea sa cumpere o rochie si isi iese din fire cand vanzatoarea ii spune ca rochia pe care a ales-o este rezistenta...la taieturi! Taylor face o adevarata criza de nervi, iar patroana intervine si ii face pe plac, facandu-i rost de tipul de rochie pe care o doreste. Taylor se intoarce acasa si incepe sa se pregateasca pentru o vacanta la Roma. Nu este clar in ce tara locuieste, dar este foarte probabil ca se afla undeva in Germania. Cand pleaca spre aeroport, menajera ei (ca si publicul) are parte de un soc: Taylor este imbracata intr-o indescriptibila jacheta multicolora, cu o rochie ca un curcubeu si este coafata de parca si-ar fi bagat degetele in priza de curent! Menajera izbucneste intr-un hohot de ras si o intreaba: "Unde te duci imbracata asa? Te-ai angajat la circ?" La aeroport, Taylor este deranjata de o femeie care ii cere sfatul despre ce carte sa aleaga si scapa de ea indreptandu-se spre terminalul de check-in. Aici este din nou deranjata de catre politistii care vor sa ii controleze bagajul. Taylor ii da unuia dintre ei bagajul de mana si spune: "Poate ca ti se pare ca este o poseta, dar sa stii ca de fapt este o bomba!" Vocea ei capata amploare si inaltime. Taylor pare vag interesata de ceva si intelegem ca este in cautarea unui barbat. Ea scruteaza toti barbatii din avion pentru a-si da seama care este pe gustul ei si se aseaza langa un tanar pe care il priveste cu intensitate. Acesta isi da seama ca este privit de Taylor si instantaneu este cuprins de o frica morbida si se muta in alta parte a avionului. Taylor isi pune centura si constata ca ea insasi este privita lasciv de catre un tip ciudat aflat langa ea. Sosind la Roma, ea nimereste in mijlocul unor schimburi de focuri in plin aeroport si scapa pe jos cartea pe care o tinuse tot timpul in mana. Cartea ii este inapoiata de Andy Warhol. Ciudatul care fusese langa ea in avion se ofera sa o duca pe Taylor la hotelul ei. Pe drum el incepe sa ii povesteasca despre regimul lui alimentar si depre nevoia de a face sex la ore regulate. Dar Taylor ii raspunde ca ea nu amesteca dieta cu sexul, taindu-i elanul erotic. Ajunsa in camera sa de hotel, Taylor se dezbraca si se aseaza pe pat incepand sa se mangaie pe sani. Daca pana aici nu ati inteles nimic...pregatiti-va pentru ce urmeaza! A doua zi, Taylor se urca intr-un taxi impreuna cu o doamna in varsta si se duc impreuna la shopping. Partenera ei de shopping ii povesteste despre nepotul ei si adoarme la un moment dat in toaleta femeilor, iar Taylor pleaca singura pe strazile Romei, moment in care se nimereste in plina scena a unui atentat terorist, o incercare de detronare a unui lider arab. Taylor este salvata de un mecanic chipes si manierat care ii propune sa o duca inapoi la hotelul ei. Pe drum, tanarul mecanic incearca sa o violeze, dar Taylor reuseste sa scape si ii fura masina cu care se duce la Hilton pentru a intalni barbatul ideal pentru ea. Pe tot parcursul filmului, Taylor spune cui vrea s-o auda ca trebuie sa ajunga neaparat la intalnirea cu un anume barbat. Nu stie cine este, dar il va recunoaste cand il va vedea! Daca vi se pare ca totul este ca intr-un vis...asa si este! Filmul are si un alt nivel care se interpune peste aventurile lui Taylor: ancheta politiei asupra mortii ei. Se pare ca Taylor a gasit pana la urma un barbat "pe gustul ei", un barbat care sa o ucida. De ce a vrut sa moara? Petele de pe rochia ei sunt de sperma? Cate lovituri de cutit sunt? Cine este asasinul? Ucigasul ei (barbatul pe gustul ei) se dovedeste a fi tanarul speriat din avion, nepotul doamnei in varsta, cel care incercase de la inceput sa fuga cat mai departe de ea. Scenele de seductie si de crima sunt antologice, unice in istoria filmului.
DISTRIBUTIA
Elizabeth Taylor (Lise), Ian Bannen (Richard), Guido Mannari (Carlo), Mona Washbourne (Helen Fiedke), Luigi Squarzina (politist), Maxence Mailfort (Pierre), Andy Warhol (lord englez), Anita Bartolucci (vanzatoare), Gino Giuseppe (politist), Marino Masé (politist), Bedy Moratti (patroana magazin), Dino Mele (politist), Alessandro Perella (politist).
REGIA
Giuseppe Patroni Griffi.
PRODUCATOR
Franco Rossellini.
SCENARIUL
Raffaele La Capria, Giuseppe Patroni Griffi, dupa romanul lui Muriel Spark.
MUZICA
Franco Mannino.
IMAGINEA
Vittorio Storaro.
MONTAJUL
Franco Arcalli.
DURATA
105 minute.
COLOR
Technicolor.
GENUL
drama, horror
FILMAT
intre august - septembrie 1973.
PREMIERA
Mai 1974.
TRIVIA
- "The Driver’s Seat" a fost produs intr-un moment de rascruce al vietii Elizabethei Taylor: tumultoasa casatorie cu Richard Burton tocmai luase sfarsit.
- Taylor acceptase sa joace in acest film experimental doar pentru a fi alaturi de Burton la Roma, nestiind ca ei se vor desparti in chiar prima zi de filmare.
- Premiera mondiala a filmului a avut loc la Monaco in mai 1974 si a fost lansat pe piata abia in 1975.
Vezi TRAILER aici.
